11.2.11

Despre eutanasierea cainilor comunitari

 

Zilele astea se discuta prin parlament si pe net problema cainilor vagabonzi. Parlamentul urmeaza sa decida daca adopta sau nu legea, decizie care se pare ca a fost amanata pentru saptamana viitoare.

Ca o deschidere la ce urmeaza sa spun: imi plac foarte mult cainii. Desi nu am avut niciodata unul (din ratiuni de spatiu mai ales) in viitor, daca ma voi muta intr-o casa, mi-as dori sa am.

Dar problema cainilor comunitari trebuie rezolvata, din cateva motive simple:

  • intr-un oras nu ar trebui sa existe animale potential periculoase in libertate
  • cainii, orice ar zice oricine, sunt agresivi fara ca omul sa ii agreseze in vreun fel. Nu sunt agresivi doar cand sunt provocati, e suficient sa treci mai ales seara pe langa ei si incep sa latre, unii chiar apropiindu-se amenintator
  • nu e nici pentri caini raiul pe pamant: nu au hrana suficienta, nu au parte de ingrijirea necesara, etc.
  • sunt posibili purtatori de boli, virusi, bacterii, etc.
  • caini in libertate nu dau bine unei capitale Europene in 2011

Solutiile pentru problema asta pot fi numeroase, dar dupa parerea mea una singura se poate aplica momentan realist in Romania: eutanasia.

Argumentele mele sunt:

  • teoretic adaposturile sunt solutia cea mai corecta. practic, in schimb, nu exista bani pentru adaposturi datorita numarului mare de caini comunitari in romania si ar necesita resurse semnificative de bani, iar donatiile nu sunt suficiente (vezi mai jos)
  • majoritatea (nu toti) celor care apara cainii nu fac absolut nimic sa ajute in mod real, in afara de a vota vreo petitie sau a da forward la un mail / link pe facebook. Avem parte de ipocrizie si de vorbe goale din partea lor, pentru ca apreciaza un oras civilizat din vestul Europei dar nu ii intereseaza metodele de a ajunge acolo. Sustinatorii cauzei cainilor care nu traiesc in Romania dau dovada de o si mai mare ipocrizie, ei nestiind ce inseamna traiul intr-un oras care sufera de problema cainilor comunitari
  • sterilizarea si repunerea in libertate nu este o solutie, este doar intarziere de ~10 ani pana cand problema va fi rezolvata
  • alte tari care au mai trecut prin asta au aplicat solutii similare: in Europa si Statele Unite se aplica metoda prinderii, captivitatii si a eutanasiere a cainilor: pastrarii in adapost pentru o perioada de X zile dupa care, daca nu e revendicat cainele, este eutanasiat
  • eutanasia, aplicata corect, este un proces rapid si ne-dureros. Asta ar fi singurul punct unde as putea fi de acord cu aparatorii cainilor care spun ca eutanasia nu are loc cum ar trebui si de fapt in Romania exista practici mult mai barbare

 

03.23.11

O perspectiva asupra importantei lucrurilor

Stiu, cu totii suntem centrul pamantului, mai ales eu, dar cateodata chiar nu e cazul sa credem asta.

1. Traim intr-un oras (poate Bucuresti). E aglomerat, e poluat, iti e ocupat locul de parcare, parcurile dispar si nu mai ai unde sa respiri un aer curat, e plin de cocalari. Probleme destul de importante. Bucurestiul detine cel putin 10% din populatia Romaniei. Bucurestiul e mare.

2. Traim in Romania. E saraca, condusa de politicieni corupti, care ignora problemele importante, avem taxe mari si nejustificate. Basescu e un tiran, Boc e o marioneta. Tara membra a UE, a 7-a tara ca si populatie, a 9-a ca si suprafata. Avand in vedere ca UE are acum 27 de state membre, suntem una dintre tarile mari. Problemele din Romania sunt importante.

3. Traim in UE. Una dintre fortele economice ale lumii, alaturi de SUA, China si Japonia. Libera circulatie a oamenilor si ale marfurilor a ajutat enorm, iar acum beneficiile si problemele UE sunt si ale noastre. UE este in 2010 cea mai mare economie din lume. UE este importanta.

4. Traim pe Pamant. O planeta unica, din toate punctele de vedere. E la distanta optima de soare, are amosfera perfecta, are apa, e ideala pentru aparitia  si mentinerea vietii. E de asemenea intr-un echilibru fragil, pe care e important sa il mentinem. Pamantul este in categoria planetelor mici din sistemul solar si singura pe care putem trai, din cate cunoastem pana acum. Planeta Pamant este importanta.

5. Traim in Sistemul Solar. Are o stea in centru, de 1.3 milioane de ori mai mare decat pamantul. Toate planetele cumulate ajung aproape la 0.1% din masa totala a sistemului solar. Pamantul constituie 0.0000763% din masa sistemului solar. Soarele este o planeta medie, multe altele depasind cu mult dimensiunea lui. Se va stinge peste 5 miliarde de ani cand va arde tot hidrogenul din care e compus. Sistemul solar este imens.

6. Traim in Calea Lactee. O galaxie de dimensiune medie, cuprinzand 100 de miliarde de stele. Pamantul si sistemul solar au nevoie de 250 de milioane de ani sa faca un tur complet al galaxiei. Se estimeaza ca in Calea Lactee exista cateva milioane de planete locuibile, ca si Pamantul. Calea Lactee se va ciocni cu galaxia vecina Andromeda in aproximativ 3-5 miliarde de ani. Calea Lactee e uriasa.

7. Traim intr-un Univers. Definit ca fiind: totalitatea existentei ca timp si spatiu. Are varsta de 13.7 miliarde de ani. Nu suntem siguri daca exista vreo limita, pentru ca nu putem vedea atat de departe. Universul vizibil contine mai mult de 100 de miliarde de galaxii. Distantele sunt atat de mari incat mintea umana nu le poate percepe. Universul se va sfarsi, conform teoriilor, fie printr-o racire a tuturor stelelor, fie printr-o contractie uriasa care va da nastere unui nou big bang. Universul e imperceptibil de mare.

Am incercat sa calculez procentual cat de mare e Bucurestiul sau Romania, fata de universul estimat pana acum. Nu am putut afisa atatea zero-uri.

Cand lucrurile din jur devin prea mari, rapiti-va 6 minute din viata pentru filmuletul de mai jos. Sunt neimportante.

03.16.11

confortul mintii

Am avut pana acum contact cu 4 tipuri de civilizatii: cea balcanica, din care facem si noi parte, cea mediteraneana, nu foarte diferita dar totusi distincta, cea nordica si cea americana. In ciuda catorva contacte sporadice si limitate ca perioada, cea asiatica mi-a scapat pana acum. Bineinteles ca dintre cele 4 atat eu cat si resul lumii considera ca cea balcanica este pe ultimul loc in ceea ce priveste gradul de dezvoltare si ultima pe scara evolutiei moderne.

Cu toate asta noi avem o calitate care incepe sa lipseasca din ce in ce mai mult celor de deasupra. Toate celelalte 3 categorii se bucura de situatii materiale net superioare, care duc la un grad sporit de confort, usurinta in a duce la bun sfarsit satisfacerea unei nevoi. Au parte de infrastructura moderna, autostrazi, trenuri, etc foarte bine organizate (mai ales la nordici) incat nu trebuie sa faci un efort deosebit ca sa poti ajunge din punctul A in punctul B. Transportul e doar un exemplu, acolo totul e mai simplu, nu e nevoie de efort sa faci mai nimic, pentru ca nu e nevoie, sunt organizate lucrurile in asa fel incat sa nu iti solicite prea mult instinctul de supravietuire.

Si de aici cred eu ca porneste problema: fiind totul prea simplu majoritatea vesticilor nu mai sunt nevoiti sa gandeasca, in sensul creativ al cuvantului. Joburile sunt foarte bine structurate, mai ales in corporatii (angajatorii cei mai mari pana la urma) unde totul e definit si nu e nevoie sa fii prea creativ, legea e bine pusa la punct si nu sunt prea multe portite (vezi legea romaneasca).

Prin comparatie, Romania (si tarile balcanice sarace, gen Bulgaria) este teritoriul “descurcarii”. Din cauza saraciei in principal, suntem fortati sa gasim metode cat mai diversificate de a face bani: “combinatia” este de mult intrata in vocabularul intreprinzatorilor de o zi pe alta. Lasand la o parte starea de repulsie cand aud sau ma surprind folosind si eu cuvantul asta, procesul in sine are rolul de a ne mentine gandirea alerta.

Romania chiar e “simply surprising” pentru ca stabilitatea lipseste de cele mai multe ori si inca mai suntem nevoiti sa gandim altfel sau sa inovam, de cele mai multe ori contrar vointei noastre, pentru ca nu facem altceva decat sa redescoperim roata vestica.

Ce mai simplu exemplu aici ar fi americanii, care scosi din zona lor de confort, cand sunt cu adevarati nevoiti sa gandeasca, se impiedica si in cele mai simple taskuri. Din cauza asta nu au o cultura generala prea dezvoltata, tocmai fiindca a disparut nevoia. Nu trebuie sa mai stim acum cine era X daca avem raspunsul in google.

Pana la urma poate asta inseamna civilizatie, poate nu e rau deloc. Timpul ramane sa ne arate asta.

P.S.:Totul se leaga si de un articol de-al meu mai vechi, despre dependenta de tehnologie.

03.14.11

Romania reala (si saraca)

 

Pe 16 decembrie a aparut un articol in Ziarul Financiar care spunea ca, oficial, doar 100.000 de romani au salariul net peste 1.000 de euro pe luna. Link aici, acum vad ca l-au bagat la ZF Exclusiv, atunci tin minte ca era “la liber”.

Chiar daca asta nu e numarul real (aici nu se includ salarii la negru sau detinatorii de firme sau PFAuri), estimand ca asta ar fi sa zicem de 3 ori mai mare, pe la vreo 300.000 de oameni, asta tot inseamna extrem de putin. Si nici macar nu putem spune ca 1.000 de euro este pragul care defineste clasa de mijloc, e un salariu mic pentru standarde UE.

Romania reala este, din pacate, in continuare foarte saraca. Stirile cu economia care duduia prin 2006 – 2008 erau rupte din rai nu din realitate. Era bine ca procentul de crestere era generos, dar per ansamblu nu eram nici macar aproape de a iesi din saracie, mai aveam nevoie de ani buni sa consideram asta daca ritmul s-ar fi sustinut, lucru care nu s-a intamplat.

In conditiile astea ma amuza “analistii” care nu vad ca Romania este inca o piata a pretului nu a calitatii. Avem o mica clasa sociala bogata, care cumpara obiecte de lux, dar per total suntem saraci. Majoritatea oamenilor nu merg in mall la cumparaturi, ci in locuri ca obor / titan si alte locuri de felul asta. Poate doar in supermarketuri sa vedem mai aproape o lume mai reala, conforma cu majoritatea. Masinile scumpe nu au fost o consecinta a imbogatirii, cel mult a fost urmarea descoperirii creditarii. Cum a aparut criza cum nu s-au mai putut plati ratele, ca urmare parcurile de masini returnate s-au umplut de oameni care si-au dat seama ca nu mai pot plati, indatorandu-se prea mult doar pentru o masina.

Si internetul se incadreaza in aceleasi linii: avem printre cel mai rapid net din lume, dar majoritatea sunt abonati ai RDS alegand pretul cel mai mic, nicidecum cea mai buna calitate (pana la aparitia Fibernetului cel putin).

Netul este inca o nisa, oamenii pe care ii vedem constant pe facebook si mail sunt o categorie restransa de oameni, o nisa care mai trebuie sa se dezvolte si mai are cel putin cativa ani pana sa devina o piata in adevaratul sens al cuvantului.

Pana atunci solutia e una singura: munca! Smile

03.24.10

Spre tarile calde

Ascultam azi in masina o discutie despre dorinta de a emigra din Romania catre tari mai “calde”. Am ascultat diverse pareri de la oameni aflati inca in tara sau de la romani stabiliti in Germania, Canada, etc.

Evident parerile erau impartite 2 categorii: mai bine afara / mai bine in tara. Argumentele erau destul de clasice. Cei plecati au facut-o pentru un trai mai bun (material, civilizatie, bun simt, etc), cei ramasi pentru ca isi iubesc tara, aici sunt casa si familia lor si vor sa ajute la dezvoltarea ei (adica au incercat sa plece dar n-au reusit :)) – insert obvious joke here).

Mi-a placut una dintre pareri care spunea ca Romania va deveni civilizata poate peste 50 de ani. Omul avea 34 si se gandea ca abia la 84 de ani va prinde si el o tara in care e placut sa traiesti. Pragmatic vorbind, estimarea de 50 de ani imi pare una realista.

Comunismul si-a lasat o amprenta mult mai dura decat s-ar parea la prima vedere. Generatia mea (29-30) e inca partial cangrenata de perioada aia nenorocita care ar fi trebuit sa se incheie in ‘89. Asta pentru ca ii vedem in jurul nostru pe oamenii care ne conduc acolo sus si multi dintre noi alegem cardasia cu “alesii” pentru a razbate si pentru a avea o viata mai buna. Problema ar fi ca si copiii nostri vor suferi si ei ceva mutatii de la o judecata normala, care le va afecta si lor viata. In ideea asta, 50 de ani pare realist.

Pe de alta parte economia Romaniei creste pentru ca vesticii au nevoie de 2 lucruri: mana de lucru ieftina si noi piete de desfacere pentru produsele lor. Din cauza asta nici nu mai producem mare lucru, economia fiind sustinuta de consum (al produselor de import) si de outsourcing de servicii (IT, telecomunicatii, etc). Daca am ajunge la un nivel de trai ca in vestul Europei inseamna ca am castiga aproape cat cei de acolo, deci ne-ar disparea unul dintre motoarele cresterii. Pana atunci ar cam trebui sa producem si noi ceva, sa nu ne trezim ca ne fuge covorul de sub picioare :)

Acum cativa ani ma gandeam si eu serios la emigrare. Pentru linistea si civilizatia oferita de o tara ca Suedia, pentru o clima ca cea din California, pentru dinamismul americanilor sau pentru viitorul copiiilor mei, sa poata creste intr-o tara in care femeile nu sunt abordate pe strada de necunoscuti tuciurii, in calduri.  Intre timp s-a schimbat un singur lucru, faptul ca am pornit un birou in Romania, am angajat oameni si poate vor merge in sus lucrurile. Asta rezolva macar partea materiala. Daca as fi continuat sa fiu angajat, poate ca deja eram si eu prin alte tari “calde” :)

03.16.10

Din nou despre ore suplimentare

Zilele astea stirea unei noi morti din cauza extenuarii a traversat internetul. Asa ca mi-am adus aminte de primul meu post de pe blog, de acum mai mult de 2 ani :)

Un pic despre ore suplimentare

Prima impresie (narcisista) recitind articolul a fost: “bai chiar imi place” :D Ideile de acolo nu mi s-au schimbat aproape deloc, cel mult s-au imbogatit.

Povesteam acolo despre lipsa de organizare a angajatului roman (probabil est-european mai degraba), despre obsesia promovarii, nevoia de experienta straina mai trecuta prin situatii similare.

Pe langa asta am dat de un articol interesant la khris in care mi-am regasit ideile proprii. Il citez:

Am remarcat trei categorii de angajati care accepta sa lucreze in mod regulat peste program:
1. Carieristii – cei care vor sa avanseze si considera munca peste program drept o conditie fara de care nu poti avea o cariera de succes;
2. Cei care nu sunt suficient de organizati pentru a isi termina treaba la timp;
3. Cei care accepta sa lucreze peste program pentru ca asa le cere seful, neavand puterea de a spune nu

As detalia al 3lea punct, cel in care managerii romani promoveaza o perpetua nevoie de “overtime”.

Managerii nostri sufera la fel de mult ca si angajatii lor la capitolul eficienta. Nestiind ce inseamna un timp organizat, taskuri, deadlineuri, masurarea rezultatelor, feedbackul, nici nu pot sti daca angajatii lor sunt eficienti. Asa ca aleg calea simpla: evaluarea cantitatii: ai lucrat 250 de ore luna asta – bravo, esti productiv.

Pentru multe dintre joburile de azi productivitatea nu e usor de masurat, mai ales daca nu implica terminarea a x pulovere de cusut pana marti. In vanzari poate e mai simplu, pentru ca ai un bottom line, un profit de adus, o cifra de afaceri, etc.

Exista un al 2lea motiv pentru care salariile in Romania sunt inca la un nivel sub media europeana. Primul il reprezinta nevoia de costuri mai mici a companiilor vestice dar al 2lea il reprezinta productivitatea scazuta.

Am un exemplu si un motiv sa spun asta:

Exemplu: luni am fost sa imi platesc impozitele la ANAF. Ca sa platesc a trebuit sa trec pe la 2 ghisee: primul imi verifica CNPul si cat am de plata, dadea print la chitanta si la alt ghiseu ma duceam sa platesc. 2 angajati dintre care doar 1 cu adevarat util. Si pe langa asta, prima doamna de mai sus nu stia sa printeze mai multe exemplare o data (sa puna acolo 3 copies); nu, ea a dat print de 3 ori la fiecare om care venea sa plateasca.

Motiv: http://www.ziare.com/business/it-c/03-07-2010/romanii-in-topul-celor-mai-activi-europeni-pe-retelele-de-socializare-1000561. Si nu cred ca majoritatea intra de acasa pe facebook :)

01.29.10

Romania

Romania nu este deosebita. Nu, nu sunt unul din aia care va imprastia injurii nejustificate asupra propriei tarisoare.

Dar asta imi lasa impresia multele articole de pe diverse bloguri care considera ca Romania este o tara deosebita, fundamental nasoala. Un exemplu ar fi articolul asta, despre cum romanii ar fi speciali, doar ei poarta haine subtiri pe timp de iarna doar pentru a fi trendy. Respectand parerile altora, contradictorii fiind, afirmatiile de genul alora mi se pare niste aberatii.

Nu doar romanii fac asta, am vazut suedezi in Goteborg si in Stockholm la aceleasi temperaturi nemiloase purtand pantofi sport chinezesti, geci subtiri si alte din astea (si nu sunt adaptati la –20 de grade cum ati crede, aia poate sunt prin siberia, in suedia nu e chiar atat de frig cum s-ar crede). Nu doar romanii stau in trafic, nu doar romanii se injura la volan, nu doar romanii iau spaga, nu doar romanii fac x, y, z.

Nu suntem atat de deosebiti. Suntem oameni. Si unii oameni se enerveaza mai rapid decat altii (vezi italieni, greci, spanioli, etc), unii sunt mai cocalarish decat altii (vezi americanii – unde s-a inventat pitzipongeala, nu in Romania, japonia, china, etc), unii conduc mai haotic decat altii (vezi mai sus la partea cu enervatul).

Nu ajunge cat ne-am victimizat crezand ca aici e cel mai rau loc de pe pamant? Nu putem sa trecem o data peste complexul asta de tara asuprita si sa ne gandim cum putem evolua decat sa ne balacarim unii pe altii la modul asta atat de nociv?

Sunt la fel si eu de multe ori si incerc sa schimb chestia asta. Am momente in care urasc ceva ce corelez cu romania, dar mereu incerc sa ma gandesc ca nu suntem cei mai idioti de pe planeta asta si nu e vina Romaniei ca un tampit mi-a taiat calea sau nu si-a facut cum trebuie treaba.

Critica e constructiva, dar exista o diferenta intre critica si aruncat cu noroi (ca sa nu zic rahat).  Critica vine din dorinta de a corecta sau imbunatati ceva, aruncatul cu rahat (na ca am zis) vine din complexe de diverse feluri.

09.10.09

Romania – Austria – tristetea unei noi generatii

Am vazut partial meciul de azi cu Austria si tot meciul cu Franta.

Nu vreau sa fiu pesimist, dar evolutiile astea 2 nu spun ceva bun. Nu se vede nici un jucator tanar care ar putea face fata unui turneu final.

Roman? In afara de cateva zvacniri nu arata mare lucru. Apostol? Rovine scrie pe el, in afara de “spirit de sacrificiu” nu impresioneaza. Baza tot in Chivu si Coman ramane, redutele noastre din ultimii 10 ani.

Asta e constructie pentru EURO? Baietii astia au aceeasi valoare ca si Austria, se bat aproape de la egal cu Lituania. Ce viitor pot avea?

Sper sa faca minuni Lucescu si sa avem sanse la urmatoarea campanie de calificare, deocamdata tunelul e in bezna :)

08.12.09

Salveaza un roman

Pornind de la articolul despre turistii de pe litoralul carpato-danubiano-pontic si citind postul lui Tim mi-a venit ideea unei posibile salvari a Romaniei.

Pentru ca orice viitor e declansat si influentat de oameni, mai ales cei multi, cred ca romanii mai au multe de schimbat in comportament pentru a ajunge macar la linia de pornire spre o societate civilizata.

O solutie ar fi ca fiecare roman sa traiasca cel putin 3 luni intr-o tara dezvoltata si cu capul pe umeri, sa luam Suedia. Ii vom spune programul “salveaza un roman”, unde “calupuri” de 100.000 de bastinasi sa plece in transe catre tarile calde (sau mai reci in cazul Suediei), unde vor avea ocazia sa se minuneze de faptul ca se poate!

Poate asa se vor intoarce acasa si vor realiza ca autostrazile pot fi terminate mai rapid de 10-15 ani pt un tronson de 100km, ca se poate construi metrou aproape oriunde (chiar si prin stanca), ca legea se poate aplica si ca gunoaiele nu au ce cauta pe jos.

Lasand gluma la o parte, plimbatul pe afara nu are doar un scop de amuzament si facut poze, ci poate ajuta foarte mult la educatia fiecaruia si de a invata sa inteleaga exemple de mai bine. Cu cat romanii vor calatori mai mult cu atat cred ca avem sanse mai mari sa evoluam ca natie.

Deci, ne facem ONG?

08.4.09

Despre medici si placi tectonice

Probabil ca va asteptati sa incep sa dau iarasi in medicii din Romania. Am zis sa mai povestesc si de bine totusi, despre cei 5% dintre ei care chiar fac ceva in regula.

Unul dintre medicii pe care ii apreciez este prof. Diculescu de la Fundeni, specializat in hepatologie. Pe langa cunostinte mi-a placut si atitudinea lui, cea de a explica detaliat dar pe intelesul unui pacient, de a calcula orice risc si de a fi sincer pana la capat.

Exista bineinteles si o parte negativa, ce credeati ca scapati? :D Aceea ca sistemul nostru public, pe langa multele bube pe care le are, nu e in stare sa organizeze programarile la anumite ore, sa nu stai ca tampitul ore intregi in fata unei usi, asteptand.

Tot asteptand am avut ocazia sa descopar o doamna mai in varsta, cu un mare chef de vorba, povestind unor vecini de asteptare cum anumite cutremure au determinat miscari ale placii tectonice atat de puternice incat axa de rotatie a pamantului s-a inclinat! Si de asta nu o gasesc pe Elodia! Pe langa asta, tanti stia ca va veni sfarsitul in curand. Si povestea asta unui domn al carui telefon a intrerupt-o pe doamna, rasunand un ringtone al unui mare artist manelist, nu ma intrebati care :)

Era de parca s-ar fi intalnit Adrian Piticu’ Minune cu Nostradamus! :D