03.16.10

Din nou despre ore suplimentare

Zilele astea stirea unei noi morti din cauza extenuarii a traversat internetul. Asa ca mi-am adus aminte de primul meu post de pe blog, de acum mai mult de 2 ani :)

Un pic despre ore suplimentare

Prima impresie (narcisista) recitind articolul a fost: “bai chiar imi place” :D Ideile de acolo nu mi s-au schimbat aproape deloc, cel mult s-au imbogatit.

Povesteam acolo despre lipsa de organizare a angajatului roman (probabil est-european mai degraba), despre obsesia promovarii, nevoia de experienta straina mai trecuta prin situatii similare.

Pe langa asta am dat de un articol interesant la khris in care mi-am regasit ideile proprii. Il citez:

Am remarcat trei categorii de angajati care accepta sa lucreze in mod regulat peste program:
1. Carieristii – cei care vor sa avanseze si considera munca peste program drept o conditie fara de care nu poti avea o cariera de succes;
2. Cei care nu sunt suficient de organizati pentru a isi termina treaba la timp;
3. Cei care accepta sa lucreze peste program pentru ca asa le cere seful, neavand puterea de a spune nu

As detalia al 3lea punct, cel in care managerii romani promoveaza o perpetua nevoie de “overtime”.

Managerii nostri sufera la fel de mult ca si angajatii lor la capitolul eficienta. Nestiind ce inseamna un timp organizat, taskuri, deadlineuri, masurarea rezultatelor, feedbackul, nici nu pot sti daca angajatii lor sunt eficienti. Asa ca aleg calea simpla: evaluarea cantitatii: ai lucrat 250 de ore luna asta – bravo, esti productiv.

Pentru multe dintre joburile de azi productivitatea nu e usor de masurat, mai ales daca nu implica terminarea a x pulovere de cusut pana marti. In vanzari poate e mai simplu, pentru ca ai un bottom line, un profit de adus, o cifra de afaceri, etc.

Exista un al 2lea motiv pentru care salariile in Romania sunt inca la un nivel sub media europeana. Primul il reprezinta nevoia de costuri mai mici a companiilor vestice dar al 2lea il reprezinta productivitatea scazuta.

Am un exemplu si un motiv sa spun asta:

Exemplu: luni am fost sa imi platesc impozitele la ANAF. Ca sa platesc a trebuit sa trec pe la 2 ghisee: primul imi verifica CNPul si cat am de plata, dadea print la chitanta si la alt ghiseu ma duceam sa platesc. 2 angajati dintre care doar 1 cu adevarat util. Si pe langa asta, prima doamna de mai sus nu stia sa printeze mai multe exemplare o data (sa puna acolo 3 copies); nu, ea a dat print de 3 ori la fiecare om care venea sa plateasca.

Motiv: http://www.ziare.com/business/it-c/03-07-2010/romanii-in-topul-celor-mai-activi-europeni-pe-retelele-de-socializare-1000561. Si nu cred ca majoritatea intra de acasa pe facebook :)

06.18.07

Un pic despre ore suplimentare

Un subiect foarte interesant a strabatut IP-urile cautandu-si linistea in urma cu cateva saptamani: moartea tinerei manager de la E&Y datorita suprasolicitarii la serviciu.
Fiind un adept al orelor suplimentare ocazionale nu pot pierde ocazia de a mai rascoli un pic motoarele de cautare la auzul cuvintelor cheie overtime, ernst&young, etc.

Am spus ca sunt adeptul orelor suplimentare ocazionale. Ce inseamna asta pentru mine este ca plecatul zi de zi la ora 17:30, sau cand se termina programul fiecaruia, denota lipsa de interes, lipsa de pasiune in ceea ce faci sau pur si simplu ca te uiti la ceas din 5 in 5 minute incepand cu ora 4 asteptand sa te scufunzi in traficul infernal din Bucuresti.

Ce inseamna pentru ceilalti, asta fiecare isi poate imagina.

Din punctul meu de vedere programul se incheie atunci cand simti ca ai terminat ce ti-ai propus pe ziua respectiva, in totalitate sau partial, dar sa pleci linistit spre casa, renuntand la orice grija legata de birou. Azi poate fi la 5:30, maine poate fi la 7 si asa mai departe.
Orele suplimentare repetate in fiecare zi nu intra in conceptul de mai sus. Asta inseamna dezechilibru, extenuare, lipsa unei vieti propriu-zise pentru care ar trebui sa muncim ca sa o avem.

Inseamna ca traim sa muncim, si nu invers, deci tristete pana la capat.

Si dupa cum citeam intr-o zi pe un site, repetarea asta obsedanta a overtime-ului o fac mai ales femeile, din dorinta de a razbate intr-o lume a barbatilor dar si pentru ca, prin natura lor, femeile sunt mai perseverente si mai ambitioase decat noi, barbatii.

Ce le lipseste celor ce isi servesc cina la serviciu? Dupa parerea mea, marele absent este organizarea pentru cei mai multi dintre ei. Pentru ca abia acum invatam ce inseamna corporatii, capitalism, etc multi dintre ei muncesc mult dar foarte neproductiv. Accent pe cantitate si nu pe calitate. Si cum organizarea e responsabilitatea sefului, putem vedea si de ce avem nevoie de experienta expatilor si de aceea, cand am ocazia, incerc sa invat cat mai mult din experienta lor in loc de barfe ieftine la o tigara in fata firmei, si oftica exprimata prin “cati bani o lua si asta ca o freaca pe aici”, “cine e si fraieru asta de vine sa ma invete pe mine ce sa fac” sau mergand pana la aluzii rasiste sau xenofobe.

Ajungem in felul asta la un alt subiect delicat, cuprins si in intensele dezbateri pe tema fetei respective: promovarea. La noi in capitalismul asta infantil, toata lumea vrea sa fie manager.
Si cei mai multi dintre cei care vor asta nu au nici cea mai mica idee ce inseamna. Toti stiu doar ca managerul e cel care face ce vrea si care are un salariu mai mare decat ei. Problema tot din capitalismul mioritic, in care cazurile de manager cu salariu mai mic decat subalternul sunt aproape inexistente, desi absolut normale prin zarile vestice, unde un specialist cu adevarat bun castiga in dese cazuri mai mult decat seful sau direct.
Astfel ca mai toti vor sa ajunga manager, desi habar nu au ce sa faca cand ajung acolo. Deci putem spune ca vom avea o ierarhie capitalista in momentul in care nu toti vor sa ajunga sefi, si sunt mai atenti la ce abilitati au, vor vrea sa le dezvolte si sa ajunga unde sunt buni sa fie.
Daca luam cazul fetei suprasolicitate se vede treaba ca era manager si avea vreo 2-3 echipe in subordine. Ori daca stiu eu bine un manager bun stie sa delege. Cum nu am vazut vreun post sau vreun articol al unui membru al echipei ei care sa se planga de munca prea multa, imi imaginez ca promovarea ei ca manager nu a avut nici o legatura cu aptitudinile ci doar cu volumul muncii, rapoarte la timp, raspuns la mailuri cand trebuia, etc.

Destul pentru postul asta, nu de alta dar e 19:30 si sunt inca la birou :))

Va doresc ore suplimentare cat mai placute, si lasati serviciul la birou ;)