Altered Ego » melancolie

Macaroane cu branza

Razvan — Mon, 19 Oct 2009 22:03:33 +0000

Din categoria mancarurilor simple dar cu o puternica amprenta mentala mostenita din copilarie, weekendul asta am facut macaroane cu branza.

E una dintre multele chestii pe care le gateau bunicile mele in copilarie, care mi-au ramas si acum tatuate pe papilele gustative. Si sunt din cele permanente, nu cred ca se vor sterge niciodata

2 retete diferite dar la fel de memorabile, una cu branza dulce si zahar si alta cu telemea sarata, usor calite cu ulei, servite intr-un mod total nesanatos, prin infulecare, in maxim 5 minute de bune ce sunt

A mai avut cineva parte de macaroane cu branza in a sa copilarie zbuciumata?

Macaroane cu branza

Articole asemanatoare:

The motivator Cu alte cuvinte, despre ce te indeamna sa faci ceva ce iti doresti. Teoretic nu...
Tehnosclavia Cate ore petreci pe zi in compania unui computer, telefon sau alt gadget? Cate dintre...
Copilarie 2.0 Mi-a reamintit Diana printr-un mail ca vroiam sa scriu ceva despre viitorul copilariei. A tratat...

Ati mancat ceva?

Razvan — Mon, 24 Aug 2009 14:35:51 +0000

Nu stiu altii cum sunt dar bunicii mei ne puneau intrebarea asta de fiecare data cand ne vedeau

Nu, nu este o gluma la adresa lor, e doar o alta amintire placuta de-a copilariei care mi-a revenit saptamana trecuta, cand am vizitat-o pe bunica mea din Buzau.

Trecand acum oarecum rar pe la ea, o data pe luna poate, s-a pregatit temeinic in ciuda varstei: aperitiv, ciorba, felul 2, friptura, deserturi, etc. Acum 15 ani as fi facut nazuri teribile daca era vorba de atata mancare, dar de data asta nici nu am cracnit, am devorat tot in primul rand pentru ca stiam ce inseamna asta pentru ea

In “tinerete” cei 3 nepoti ai bunicilor, avand constitutii ectomorfe (eram slabi ca batzu’), trebuiau sa manance. De preferabil orice si oricand, cu cat mai mult cu atat mai mandri erau de noi. Numai ca deseori nepotii faceau nazuri, refuzand cu incapatanare sa manance ceva peste cheful lor.

Si de aici au pornit placutele noastre amintiri culinare: eclerurile de aici, placintele cu mere, tortul de ciocolata, prajiturile cu crema si cate si mai cate, toate eforturi ale bunicilor de a mai remedia cumva aspectul firav al nepotilor lor

Cu o mica intarziere ii zic bunicii mele, care m-a crescut cand eram de varsta minuscula, la multi ani si sa ne mai indoape multi ani de aici inainte cu bunatatile facute de ea. Mamaie o sa mananc tot de data asta!

Ati mancat ceva?

Articole asemanatoare:

“Lasa ca o sa faci si tu ceva pentru mine” Asta era o frantura dintr-o conversatie la o trecere de pietoni intre 2 barbati, cu...
si trebuie sa mai rezolv inca ceva cu cat trece timpul cu atat parca apar mai multe chestii “de rezolvat”. o plata...
Entuziasmul plimbarilor Si ma refer aici la plimbarile mai lungi, alea care de obicei incep cu un...

Toamna prin Hanovra

Razvan — Tue, 28 Oct 2008 00:16:12 +0000

Spre deosbire de alte orase, nu dau nici acum nume , in Hanovra toamna are farmecul ei. Desi vremea e un pic mai ploiasa si mai rece decat la noi, din cauza copacilor care sunt peste tot, toamna arata chiar bine. Nu cred ca am vazut oras mai impadurit decat asta, si din cauza asta, se pot observa cam toate culorile pornind de la verdele gazonului ingrijit impecabil si pana la maroniul inchis al frunzelor de ceva timp uscate.

O plimbare pe stradutele cartierelor de aici devine o placere. Probabil pentru cei de aici nu mai e atat de extraordinar, dar venind dintr-un cartier de betoane nu pot sa nu apreciez linistea si frumusetea toamnei de aici.

Toamna prin Hanovra

Articole asemanatoare:

O alta toamna Micul nostru artist isi readuce aminte de toamna. Nu de orice toamna, de cea in...
Un pic de toamna Primavara e anotimpul meu preferat. Dar totusi recunosc ca si toamna are momentele ei. Inceputul...
Hanovra Am revenit aici dupa 3 ani, cand am stat doar vreo 3 zile. Acum stau...

Ai nostri vechi

Razvan — Fri, 03 Oct 2008 11:38:50 +0000

Esti vreodata prea tanar sa simti melancolia copilariei? Am vazut-o des la oameni ajunsi la varste mijlocii, dar mai putin prin randul oamenilor din generatia mea, celor nascuti prin ’80. Dintre noi unii probabil o simt, dar probabil s-ar simti prea vulnerabili sa o povesteasca grupului de prieteni. Cochetind cu introvertirea, nici eu nu vorbesc despre asta prea des.

Ce amintire mai frumoasa din copilarie poate exista, decat bunicii. Ne-au crescut, ne-au rasfatat fara stirea parintilor, au avut grija de noi mai mult decat de proprii lor copii.

Mai exact, bunicii erau oamenii care stiai cu siguranta ca vor trai pentru totdeauna. Nici macar gandul ca ar putea disparea vreodata nu se strecura in mintile noastre fragede si nestiutoare.

Anii treceau si parca ei ramaneau la fel. La fel de veseli, la fel de iubitori si la fel de fericiti cand le veneau nepotii in vizita. Habar nu aveam noi, nici mai tarziu, ce putea sa insemne pentru ei momentul in care le calca din nou familia pragul casei.
Pentru noi vizitele astea erau cateodata adevarate corvoade, timp in care puteai sa iesi la un suc cu gasca din liceu, nu sa il petreci intr-o casa veche, cu oameni batrani, care de fiecare data nu discutau despre altceva decat aceleasi aminitiri stupide de cand erau nepotii mici si neastamparati. Singurul gand care trecea prin minte era “iar povestile astea jenante despre lucruri care au trecut de mult”.

Exista apoi un moment in care realizezi. Abia atunci te loveste in moalele capului faptul ca oamenii cu care ti-ai petrecut anii de-o schioapa nu vor mai fi niciodata. Iar atunci cand vor pleca vor lua cu ei o bucata din tine. Ca si cum ai privi tabloul copilariei tale si o mana nevazuta incepe sa rupa bucati din ea si orice ai face nu poti face nimic sa o opresti.

Cand prima parte din tablou dispare, incepe sa iti fie din ce in ce mai clar, ca zilele le sunt numarate. Dulciurile pe care le facea mamaie, povestile pe care le spunea tataie, rasetele ca tampitii de glume inchipuite de noi, planurile facute sa ii enerveze intentionat, toate se duc.

Eu unul de atunci vreau sa fac poze. Vreau sa ii am macar intr-o rama undeva pe biblioteca si sa pot sa imi aduc aminte macar, de ce lipsite de griji erau zilele alea.

M-as intoarce in timp la copilul care eram si i-as spune doar atat, daca as stii ca intelege: stai acolo tampitule, mai bine de atat nu se poate.

Ai nostri vechi

Articole asemanatoare:

Gripa porcina la sursa Inainte de a povesti despre orasele pe care le-am vazut si revazut prin State, simt...
Ati mancat ceva? Nu stiu altii cum sunt dar bunicii mei ne puneau intrebarea asta de fiecare data...
Mutatii As fi pus titlul Despre Mutari, dar mutatii suna mai interesant ) De fapt vreau...

lucruri care imi plac…

Razvan — Sat, 12 Apr 2008 14:54:22 +0000

schimbarile. cele mai multe dintre ele au fost bune pentru mine. lasand la o parte conservatorismul impregnat genetic in fiecare dintre noi, schimbarea imi pare mie a fi un lucru bun in cele mai multe dintre cazuri. si nu vorbesc aici de schimbatul vreunui obiect de prin casa, ci schimbari care influenteaza semnificativ cursul faptelor. poate fi schimbare voita sau schimbare “fortata”. pana si schimbarile fortate isi leapada rapid umbra nedorintei si ajung intr-un loc mai bun.
inevitabil o urma de melancolie va strabate pana in colturile sufletului la gandul a ce a fost inainte de schimbare. e natural si normal dar va trece.

lucruri care imi plac…

Articole asemanatoare:

Lucruri care imi plac… Sa ies la 3 dimineata din bloc, intr-un aer mai putin torid si sa dau...
Lucruri care imi plac .. cum ar fi citatul asta dintr-un discurs al lui Steve Jobs: “Your time is limited,...
lucruri care imi plac.. .. cum ar fi sa conduci pe o sosea libera, in lumina unui soare primavaratic...

Seara lui Mos Nicolae

Razvan — Thu, 06 Dec 2007 21:20:22 +0000

In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sint cuminti, lasindu-le in ghete dulciuri si alte daruri, insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori. In dimineata de Sf. Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi. Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata. De altfel, povestea darurilor impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime. Se spune ca insusi Sfintul Nicolae a ajutat trei sarmane fete din orasul sau, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fara a fi vazut. Casa in care traiau cele trei surori era mai mult decit saraca. Tatal lor planuia sa-si vinda fetele, crezind ca astfel se va chivernisi. Plinsetele si rugamintile fiicelor sale nu l-au induplecat pe batrinul cu suflet negru. Sfintul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinta sa. Noaptea, pe furis, el a aruncat o punga plina cu galbeni in camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reusit sa se marite curind. La fel a facut Mosul si in urmatorii doi ani, iar sora cea mijlocie si apoi cea mica au reusit sa se aseze la casele lor.

De atunci si pina in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfintului Nicolae, cei dragi noua, si in special copiii, primesc daruri, de la Mosul care nu li se arata niciodata.

Seara lui Mos Nicolae

Articole asemanatoare:

O seara linistita de iarna O sambata seara linistita. Afara e ceata si ne-am decis sa ne strangem intr-un loc...
Al 3lea pas Trecuse ceva timp de la ultimii pasi prin noaptea semi-luminata a orasului. A mers, suficient...
Cum facem noi e bine Nu ai si tu prieteni care s-au casatorit sau urmeaza sa o faca si te...

Un strop de copilarie

Razvan — Thu, 06 Dec 2007 08:48:48 +0000

Mai tineti minte? Asta era undeva prin clasa 1:

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/peulita.php

Un strop de copilarie

Articole asemanatoare:

Copilarie 2.0 Mi-a reamintit Diana printr-un mail ca vroiam sa scriu ceva despre viitorul copilariei. A tratat...
Mai tineti minte Encarta? Mai tineti minte (cei din generatia mea cel putin) prin liceu cd-urile acelea cu Encarta?...
Year One (2009) Year One (2009) Desi auzisem multe de rau despre filmul asta, mi-am luat inima in...

Se intampla acum 15 ani

Razvan — Wed, 04 Jul 2007 11:03:17 +0000

Zilele astea am dat accidental pe youtube de genericul unui desen animat pe care il vedeam acum 15 ani prin copilarie: Captain Planet.Si bineinteles m-a apucat nostalgia. Asa ca mi-am rapit in seara asta cateva zeci de minute cautand diverse generice de desene animate sau filme care ne-au captivat serile (erau pe TV la ora 19:00 daca tin bine minte).

Asa ca aveti aici o mica antologie de animatie post-decembrista

1. Captain Planet

Click here to view the embedded video.

2. Testoasele Ninja

Click here to view the embedded video.

3. Strumfii

Click here to view the embedded video.

4. Pif si Hercule

Click here to view the embedded video.

5. Aventurierii Spatiului

Click here to view the embedded video.

6. Voltron

Click here to view the embedded video.

7. Saber Rider

Click here to view the embedded video.

8. Piratii Apei Negre

Click here to view the embedded video.

9. Lydia in jurul lumii

Click here to view the embedded video.

10. Sandy Belle

Click here to view the embedded video.

11. Ratonii

Click here to view the embedded video.

12. Denver, ultimul dinozaur

Click here to view the embedded video.

13. Toate panzele sus

Click here to view the embedded video.

14. Zona crepusculara

Click here to view the embedded video.

15. Dallas

Click here to view the embedded video.

16. Beverly Hills 90210

Click here to view the embedded video.

17. Salvati de clopotel

Click here to view the embedded video.

18. Twin Peaks

Click here to view the embedded video.

Se intampla acum 15 ani

Articole asemanatoare:

The one and only – part 2 Daca tot am inceput, inca o piesa cu greutate: Enjoy! The one and only –...
Reggie Watts prin miez de noapte am dat de individu’ asta care m-a uimit Reggie Watts...
Citeste! o campanie draguta pentru promovarea cititului Citeste!...