Pana la un punct dorintele astea se manifesta ca obiective personale, care poate nu au legatura cu altcineva in afara de tine. Si in cazul meu asta s-a intamplat pana dupa facultate, pe la vreo 20 si ceva de ani (tineretea asta ).

Dupa, in schimb, s-a schimbat un pic modul de a-mi dori ceva. Si am observat asta mai ales atunci cand am avut ocazia sa vad chestii deosebite fiind de unul singur. Am simtit atunci nevoia ca sa imi ating anumite dorinte avand pe cineva langa mine, daca eram doar eu parca lipsea ceva si bucuria unei realizari nu era exact ce ma asteptam.

Partea buna e ca de vreo 2 ani incoace am parte si de realizari impartite Si e cu totul altceva sa mergi intr-un loc nou, sa vezi ceva deosebit, sa iti realizezi ceva ce ti-ai propus atunci cand ai o “jumatate” langa tine. E exact implinirea aia de care am auzit inainte prin carti si filme pe care o pot simti pe propria piele, fericirea aia combinata cu impacarea ca esti cu cine vrei tu sa fii acolo.

Si e chiar bine

PS: nu, nu am scris asta doar pentru ca azi a fost Dragobetele

Ce-mi doresc eu mie

Articole asemanatoare:

1. Elucubratia de vineri M-am decis sa scriu despre nimic. Dificil, cum as putea sa scriu despre nimic? Daca...
2. Cum supravietuiau oamenii in trecut Printr-o plimbare prin Muzeul Satului din Sibiu, vizitand casutele vechi de cateva sute de ani...
3. Mai tineti minte Encarta? Mai tineti minte (cei din generatia mea cel putin) prin liceu cd-urile acelea cu Encarta?...