Altered Ego

Nu mai tin minte daca am scris la vreun moment dat despre asta, dar ideea o am de mai mult timp.

Ah, in primul rand LA MULTI ANI!!

Acum ca am trecut si peste asta sa revenim la subiect: rezolutiile de anul nou. Un lucru in esenta bun. Un target, un obiectiv de atins, etc.

Cu ce nu sunt de acord, este fixarea lor neaparat la inceputul anului. De ce nu orice alta zi din an? De ce nu o “rezolutie” la fiecare inceput de luna sau de saptamana?

Raspunsul simplu ar fi ca un obectiv pentru un an intreg este mai important decat unul pe care il poti face intr-o luna, partial corect dupa parerea mea.

Ma amuza cel mai tare rezolutiile de genul voi slabi x kile, voi face sport mai mult (nu de alta, dar am trecut si eu prin ala cu sportul )

Sa rezumam, sunt de parere ca targeturile si obiectivele sunt bune, dar nu doar de anul nou. Daca doar pe 1 ianuarie ne punem un obiectiv sanse foarte mari sa nu se intample, pentru ca e pus doar de dorul lelii, sa fim trendi sau pentru ca trebuie.

In alta ordine de idei, 2009 a fost poate cel mai bun an de pana acum si 2010 nu are cum sa fie mai prejos!

Martea, teoretic, ar trebui sa fie 3 ceasuri rele. Tot ce speram martea trecuta e ca ora dintre 8 si 9 seara sa nu fie unul dintre ele

Asa ca mi-am luat inima in dinti, inelul in buzunar, si in prima seara in care a nins din anul asta am dus-o pe Magda in parc sa “admiram luminitele” pe un frig care imi accentua emotiile unui plan semi-spontan (semi pentru ca planuiam de fapt treaba asta pentru vineri).

Asa ca la anul voi deveni om serios si, mai important de atat, femeia care ma va face om serios e una dintr-un infinit de miliarde

“Este incredibil ce ne-au putut face. Niste brute insensibile si odioase!” si “Da. Chiar le`am facut asta. Trebuia sa o facem. Trebuie sa supravietuim.”

Daca transpunem cele doua idei contradictorii in emotii foarte puternice putem descrie foarte bine starea de spirit pe care am trait-o aproximativ doua ore intr-o sala de cinema. A fost o experienta extraordinara , de care nu cred sa mai fi avut parte vreodata, cel putin nu atat de intens.

Filmul, la prima vedere, se doreste a crea o lume imaginara plina de fantezie si supranatural in care, aparent, rasa umana distruge o alta civilizatie aflata pe o alta planeta.

Din punctul meu de vedere filmul descrie relativ amanuntit istoria REALA omenirii din cele mai vechi timpuri, timpurile inceputului “cosmarului nostru iluzoric” sau altfel spus momentul in care ni s-a impus asa zisa evolutie (sau crearea societatii). Da, vorbesc despre momentele in care ordinea noastra normala a existentei, legaturile noastre cu natura, cu planeta au fost rupte in mod brutal si ni s-a impus o noua ordine a firii (care in zilele noastre se desfasoara la intensitatea ei maxima). Asadar, pe langa ideile prezentate, filmul m-a surprins prin puterea prin care poate transmite cele doua emotii care au rezonat foarte puternic in mine.

Si daca nu ati inteles nimic din ce am scris (in afara de faptul ca sunt putin dus ), nu-i nimic, duceti-va sa vizionati filmul macar pentru noua tehnologie IMAX. Merita! Si da, ati ghicit, este vorba de Avatar.

Uitati-va pana la final , e super tare!

In ultimele saptamani preocuparile mele principale au fost munca, cateva filme si cititul. Si cum munca mea sigur nu va intereseaza, am ramas mai ales cu cartile

Am citit alta roman a carui recenzie in cateva randuri e imposibila. Dune, se stie, e un clasic al genului. Pe langa asta volumul are peste 700 de pagini, asta adaugand la dificultatea procesului.

Lasand povestea la o parte, raman cu impresia proprie asupra cartii: foarte buna

Din perspectiva povestii, din perspectiva paralelei dintre viata de pe Arrakis si cea de pe Pamant (fremeni vs musulmani, mirodenie vs petrol, ocupatia harkonen vs razboaiele americane de “democratizare”, etc.), din perspectiva evolutiei umane si altele

Ce mai, cine se vrea cititor de cursa lunga nu are cum sa nu treaca si prin gara numita Dune

Asta e ultimul an in care mai exista ziua mea de nastere, de la anul o desfiintez si voi ramane mereu la 29 de ani

Repetand evidentul, in perioada asta am luat o pauza de la blog. Stiu, scuza cu timpul nu e valabila, intotdeauna se gaseste timp Imi lipseste in schimb un pic de energie, pentru ca in perioada asta o investesc in altceva.

Lasand asta la o parte, deschidem un birou in Bucuresti. Asta pentru ca munca de acasa are niste limitari, mai ales in ceea ce priveste coordonarea oamenilor.

Asa ca in perioada asta am un pic alte prioritati, dar promit sa mai aberez aici macar la 2-3-4 zile

Cateodata sunt obsedat sa nu pierd timpul aiurea cand sunt la computer (adica cel putin 12 ore din zi).

Neavand sef care sa ma bata la cap sa nu o mai ard aiurea pe facebook sau cu readeru simt nevoia sa ma bat singur

Asa ca am gasit un softulet gratis misto, numit Manic Time, care iti contorizeaza toate activitatile pe computer si la sfarsitul zilei poti vedea timpul petrecut in fiecare aplicatie sau pe ce pagini web ai stat.

E o unealta chiar buna pentru cei care isi urmaresc propria eficienta. Consuma ceva resurse ale computerului, dar pentru cateva saptamani poate fi interesant de folosit, macar din curiozitatea de a vedea ce iti mananca din timp

As fi pus titlul Despre Mutari, dar mutatii suna mai interesant )

De fapt vreau sa scriu despre mutatul dintr-un loc in altul. In ziua de azi nu e un lucru nou, multa lume il face, inclusiv eu am trecut relativ des prin asta. Pe scurt Focsani, Buzau, Targoviste (3 locuri diferite), Bucuresti, camin Agronomie (x2), Camin studentesc Obor, Camin studentesc Regie, Basarab – Titulescu, Los Angeles, Vitan si acum Titan.

Pentru mine mutarile in sine nu sunt deloc distractive, urasc sa car chestii, nu imi place dezordinea si re-organizarea unei case.

Dar exista si o parte buna: schimband mai multe locuri (de cand am plecat din Targoviste nu am stat nicaieri mai mult de 3 ani la rand) parca am devenit mai flexibil, mai adaptabil. Nu ma simt fundamental legat de un loc anume si o data ce trec peste “obstacolul” caratului tuturor porcariilor dintr-un loc in altul, totul e bine.

Sigur, de fiecare data cand pleci dintr-un loc in care ai stat macar 1 an, te incearca macar o mica nostalgie, dar o data stabilit in noul loc, totul e bine si frumos.

E misto dupa un timp sa revezi locurile prin care ai trecut, iti poti vedea oarecum evolutia si toate intamplarile petrecute acolo. E mai simplu sa imi amintesc de anumite perioade din viata decat daca as fi stat in acelasi loc.

O chestie care nu inceteaza sa ma uimeasca este cate porcarii strange un om de-a lungul timpului prin diversele colturi si dulapuri, si cand vine momentul sa se mute abia atunci realizeaza numarul lor

Asa ca ne alegem ce religie urmam