04.15.11

Despre resurse si evolutie–partea a IV-a–Cercul vicios

Warning: parere personala Smile

Sa facem un mic rezumat: numarul de oameni de pe planeta asta creste rapid, la fel ca si consumul pe cap de locuitor (mai ales in zonele in curs de dezvoltare, cu populatia cea mai numeroasa), cauzele sunt globalizarea, societatea de consum promovata de tarile vestice (vezi revoltele din orientul mijlociu coroborate cu accesul la informatie), evolutia tehnologica.

Ajungem acum la o parte delicata in tot procesul asta si anume faptul ca suntem prinsi acum intr-un cerc vicios.

Pe de o parte oamenii vor deveni (sa speram) din ce in ce mai constienti ca ritmul asta de crestere al consumului pur si simplu nu se poate mentine, planeta avand resurse limitate care se vor termina la un moment dat.

Pe de alta parte, pentru a nu le consuma, datorita populatiei prea mare, trebuie sa se intample cel putin doua lucruri:

1. cineva trebuie sa se sacrifice, ideal toti. Ori asta nu prea sta in natura umana care se ghideaza dupa principiul “mereu mai mult”. Poti forta chinezii sa ramana acolo unde sunt acum? Poti convinge americanii sa manance mai putin sau sa mearga mai mult cu trenul? Sau sa nu creasca vanzarile anul asta cu 20%? Poate fortati. Chiar si asa, s-ar revolta, pentru ca o data obisnuiti cu binele, mai greu sa dai inapoi spre rau. Iar sistemele financiare sunt facute in asa fel acum incat doar cu crestere se poate merge mai departe.

2. faptul ca se consuma mult duce si la cresterea numarului de locuri de munca. Multi anti-consumeristi sunt putin ipocriti sau nu realizeaza faptul ca daca brusc consumul s-ar reduce la jumatate, ar insemna si injumatatirea locurilor de munca. Oamenii astia trebuie sa manance ceva, iar daca nu vor primi ajutoare sociale, se vor revolta si vor veni spre vest unde e oferta la mec.

Ramanem cu cercul vicios: o ducem mai bine, consumam mai mult, traim mai mult –> suntem mai multi, avem nevoie de mai multe locuri de munca –> avem nevoie de consum mai mare.

12.14.10

Amazon Kindle review de Romania

kindle-3-420x551

Nu scriu prea des despre lucrurile pe care le cumpar dar de data asta fac o exceptie pentru ca e din categoria Carti, un hobby pe care l-am abordat pe blog din cand in cand.

Urmaream de mult timp jucaria asta dar mereu mi s-a parut destul de scumpa pentru ce stie sa faca, asta pana sa apara versiunea 3, cea doar cu Wi-Fi la 139 USD, un pret acceptabil pentru avantajele pe care le putea aduce.

Asa ca am comandat frumos unul de pe Amazon, care a sosit in 4 zile lucratoare de la data expeditiei ceea ce mi s-a parut super tare. Pe langa asta UPS mi-a facut o surpriza placuta, spunandu-mi ca nu trebuie sa platesc taxe vamale pentru el.

Asadar, deci si prin urmare, il am de vreo 3 luni, timp in care am citit cateva carti, suficient sa imi creez o impresie.

Avantaje:

- cel mai mare avantaj mi se pare accesul la mult mai multe carti. Citesc ocazional de pe Amazon, dar pretul si timpul de livrare ma demotiveaza. Asa ca acum cu Kindle e mult mai simplu si mai rapid, chiar si un pic mai ieftin (pretul unei carti electronice e un pic mai mic decat varianta printata, dar se scad costurile mari de expediere in Romania)

- displayul: desi este o jucarie electronica, ecranul e-ink e incredibil. Arata aproape identic cu o hartie printata, de aici si ergonomia lui. Spre deosebire de un ecran de computer, pe kindle pot citi ore intregi fara sa imi oboseasca ochii sau sa ma doara capul

- carti gratuite: majoritatea cartilor din categoria literatura clasica se gasesc pe net, gratuit, dar in engleza. Pe torenti toate cartile sunt gratuite, deci si asta e o sursa super buna de carti Smile Cu un soft numit calibre pot converti diverse formate sa i se potriveasca lui kindle cat mai bine

- usurinta de a citi: e usor de tinut in mana, e mic si discret, paginile se intorc de pe ambele parti ale device-ului, permite bookmarks, dictionar, etc.

- are browser web si mp3 player, dar experienta de stat pe net cu el nu e la fel de buna ca un ipad de exemplu, din cauza displayului care are un mic delay in momentul in care se schimba pagina. Dar in caz de nevoie, e util

- mai putini copaci taiati. Stiu ca si pentru fabricarea lui se consuma resurse importante, dar daca un kindle e folosit macar 4-5 ani cred ca va ajuta mult la reducerea cantitatii de hartie folosita pentru carti

- in calatorii devine cartea perfecta, mai bine zis sursa de carti perfecta, in loc sa iau dupa mine 1-2-3 carti care cantaresc ceva, totul se reduce la Kindle. Singurul amendament ar fi ca nu il pot folosi la decolare si aterizare Smile

Dezavantaje:

- lipsa unei biblioteci: imi place sa am carti, sa le pastrez acolo pentru viitor. Cu kindle a disparut placerea asta, cartile raman acolo in memoria lui sau in a computerului.

- continutul in limba romana pentru kindle se rezuma la cartile de pe torenti, pentru moment

- cartile de pe amazon sunt inca relativ scumpe, diferenta dintre o carte fizica si una pentru kindle cred eu ca ar trebui sa fie mai mare

 

Concluzie: pentru mine Kindle nu va fi niciodata sinonim cu o carte si nu cred ca le va inlocui vreodata complet. Asta din cauza ca imi place sa am informatie si in forma printata, asa cum nici pozele fizice nu vor disparea niciodata dupa parerea mea. Kindle vine sa complementeze printul, sa ofere acces mai rapid la alte surse cum ar fi carti de nisa, greu de gasit in librarii, literatura in limbi straine, etc.

Pentru cei carora le place cititul si vor sa isi largeasca orizontul il consider o achizitie utila.

Update: mai nou am si aplicatia de kindle pentru android, pe samsung galaxy S 2 si pot face sync intre cartile cumparate de la amazon intre kindle si samsung

06.23.10

Despre resurse si evolutie – Partea a III-a – A cui e vina?

Dupa ceva timp, revin la un subiect care ma captiveaza in continuare, declansat de un articol aparut in Daily Mail, poate fantezist dar interesant de citit. Dupa prima parte in care am povestit despre cresterea populatiei si a doua parte despre cresterea consumul individual, ajung acum sa imi dau cu parerea despre cauzele celor doua.

Ca sa sumarizez: populatia creste mai ales in tarile slab dezvoltate (in multe tari din europa populatia chiar scade, cum ar fi in Italia, Polonia, Croatia, Romania, etc) in timp ce in tarile sarace ritmurile sunt pozitive: UAE +3.69%, Afghanistan +2.58, India +1.41, China +0.66, etc. In acelasi timp, in tarile astea economiile si implicit consumul cresc: China +8.7, India +7.4, Bangladesh +5.6.

Bineinteles ca fiind tari mai slab dezvoltate nu sunt nici cele mai “verzi” locuri, folosind pentru energie in special combustibili fosili, care ne cam fac sa tusim si sa suportam caldura mare plus cate un Katrina din cand in cand (vezi China care emite 21% din totalul mondial de CO2).

Lasand incalzirea globala la o parte (care sa zicem ca e inca destul de controversata) revin la epuizarea resurselor. E destul de clar ca nu se poate merge prea departe cu suprapopularea planetei. Si nu e vorba de mancare aici (mai e putin si ajungem si la pastile pentru hrana oricum) dar mai degraba de restul resurselor necesare pentru a sustine o economie “civilizata”: bumbacul pentru haine, litiul necesar bateriilor din telefoane si laptopuri, metalele folosite in industria auto, copacii pentru hartie (mai ales!), etc etc etc. Sunt niste limite fizice peste care nu se poate trece, pentru ca nu toate resursele sunt regenerabile si contrar aparentei de abundenda, unele se mai si epuizeaza.

Care ar fi vinovatul principal pentru consecinte? Pai in primul rand noi cei din tarile mai “civilizate". Pentru ca de la noi a aparut cererea pentru produse multe si ieftine, care acum sunt produse in tarile cu cresterile economice cele mai abrupte.

Suntem in acelasi timp vinovati si oarecum “salvatori”: chinezii si indienii au mai multe locuri de munca (sunt exploatati la maxim ca sa avem noi computere si haine extrem de ieftine, bineinteles), castiga ceva bani, au parte de sisteme de sanatate “mai evoluate”, traiesc mai mult, populatia creste, cumpara si ei la randul ei mai multe bunuri si uite asa iese la iveala inca o metoda de auto-distrugere :)

Ca orice bine si globalizarea are taisul ei. Sunt tare de parere ca epoca asta din istoria lumii va fi privita peste cateva sute de ani ca fiind cea mai bogata si in acelasi timp cea mai iresponsabila perioada din istoria lumii.

Cred cu tarie ca am ajuns sau suntem aproape de a ajunge in varful unui grafic care arata gradul nostru de comfort si bogatia la care am ajuns ca si civilizatie de-a lungul timpului. Sigur ca evolutia tehnologiei poate sa mai rezolve cate ceva dar riscam in viitorul apropiat o criza care nu se mai poate rezolva tiparind bani :)

PS: pentru cei interesati, teoria lui Thomas Malthus despre supra-populare este aici :)

12.21.09

M-am hotarat sa devin om serios

Martea, teoretic, ar trebui sa fie 3 ceasuri rele. Tot ce speram martea trecuta e ca ora dintre 8 si 9 seara sa nu fie unul dintre ele :)

Asa ca mi-am luat inima in dinti, inelul in buzunar, si in prima seara in care a nins din anul asta am dus-o pe Magda in parc sa “admiram luminitele” pe un frig care imi accentua emotiile unui plan semi-spontan (semi pentru ca planuiam de fapt treaba asta pentru vineri).

Asa ca la anul voi deveni om serios si, mai important de atat, femeia care ma va face om serios e una dintr-un infinit de miliarde :)

10.23.09

Incalzirea globala – insane version

Am citit azi o stire foarte tampita, deci adevarata.

Niste cercetatori propun sa renuntam la animalele de companie pentru a scadea emisiile de CO2.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-6338753-solutie-propusa-doi-profesori-universitari-pentru-combaterea-incalzirii-globale-mancati-cainii.htm

Acum intrebarea mea ar fi, daca tot omoram chestii nu mai bine omoram oameni?? Ca astia au cea mai mare amprenta de CO2, parca …

10.8.09

Suntem (cateodata) niste ipocriti

In primul rand, asta e un post autocritic.

Suntem atatia care scriu si discuta despre problemele climatice, dar cati dintre noi fac ceva care sa faca cu adevarata o diferenta?

Cel mult, “freneticii” dintre noi, ne schimbam becurile din casa cu unele cu consum redus, mai stingem luminile de care nu avem nevoie, sortam gunoiul (pentru ca probabil sa ajunga la acelasi loc cand il ridica gunoierii) sau mai scriem un post despre asta.

Sigur, sunt importante si astea, dar continuam sa cumparam chestii de care nu avem nevoie, mai ales sub pretextul ca “muncesc si eu pentru ceva”, ceva-ul asta fiind pur material si purtator de TVA.

Majoritatea dintre noi nici macar nu stim ce inseamna un produs ecologic, care sunt de fapt problemele de fond care au dus la un potential dezechilibru climatic.

Nu ma declar un ecologist, termenul asta defineste pe cineva care ia situatia in brate si se ridica de pe scaun cu ea.

Dar e cool sa fii eco, nu? E cool sa iti pui un badge pe facebook inainte sa pleci la supermarket pentru inca o razie de lucruri “meritate” prin munca.

Avem si noi totusi un merit: facem “awareness”. Adica mai afla lumea de chestiile astea eco si poate mai schimba si ei un bec normal cu unul ecologic.

Dar ce bine ar fi daca am mai face si altceva decat asternerea unor vorbe intr-un spartiu consumator de energie, mai ales electrica.

09.30.09

Incalzire Globala vs Consum

Din cand in cand scriu despre subiectele astea doua. Separat sau luate impreuna. Totusi daca dintre ele ar trebui sa imi aleg un favorit, de departe ar fi problema consumului.

Motivul e simplu: incalzirea globala e doar un efect, consumul este cauza. Sigur, exista metode chiar eficiente de a diminua sau combate efectul CO2, dar cauza va ramane in continuare.

100% problema consumului nu va putea fi rezolvata niciodata, pentru ca oamenii au nevoie de hrana, care este printre cele mai importante cauze de crestere a consumului, in tarile dezvoltate si in tarile in curs de dezvoltare. In cele dezvoltate pentru ca avem o crestere sustinuta a obezitatii iar in cele mai sarace pentru ca oamenii vor sa nu moara de foame, intr-un mod total surprinzator.

Ca orice problema si consumul isi are solutiile lui, care, conform lui Malthus, sunt simple: foamete, epidemii sau razboi. Si deja se manifesta toate 3 (foamete in Asia si Africa exista de mult timp), epidemii mai slabut dar cu potential, razboi – cel de “eliberare’” al Iraqului.

Asta nu inseamna totusi ca ar trebui lasata incalzirea globala sa isi faca de cap, trebuie rezolvata si asta :)

08.18.09

Six degrees could change the world

E numele unui alt documentar despre problemele planetei, din categoria celor axate pe incalzirea globala.

Descrie scenariile posibile in diverse trepte de incalzire a temperaturii globale incepand cu 1 grad (fahrenheit) si terminand cu 6 grade, echivalentul disparitiei celei mai mari parti din civilizatia umana.

Se pare ca putem suporta o crestere cu maxim 2 grade, fara schimbari majore in clima pamantului, dar limita poate fi foarte usor depasita, prag de la care modificarile devin exponentiale.

Nu stiam de exemplu ca plantele, la temperaturi foarte ridicate, incep sa emita CO2 il loc sa il transforme in oxigen.

Mai multe detalii aici.

08.5.09

Sfarsitul hranei – Paul Roberts

Fiind intr-un supermarket si cumparand mancare, am dat peste cartea asta care se vindea cu Saptamana Financiara (dar si separat, am vazut-o in librarii).

Fiind un subiect care ma interesa am luat-o si am citit-o. E o carte excelenta despre industria alimentara actuala si viitoare.

E structurata pe capitole despre principalele aspecte ale agriculturii moderne: cresterea consumului de carne si implicatiile ei, cresterea populatiei si a consumului de alimente pe cap de locuitor, industrializarea agriculturii de catre marile corporatii, pericolul pandemiilor (cartea a fost scrisa inainte de problema gripei porcine), poluarea generata de actualul sistem, china, etc.

Trage semnale importante de alarma, ofera si solutii, e o lectura recomandata tuturor, nu doar celor preocupati de subiect.

07.27.09

China incepe relaxarea demografica

Reiau subiectul resurselor planetei cu ocazia unei stiri interesante aparuta vineri.

Stiu ca titlul postului suna ciudat in conditiile in care deja sunt numarul 1 in ceea ce priveste populatia unei tari dar se intampla.

In 1979 chinezii au spus ca familiile care traiesc in mediul urban pot avea un singur copil (cu cateva exceptii). Saptamana trecuta chinezii au ridicat stacheta la 2 copii de familie.

Si au facut asta din cauze pur economice: populatia imbatraneste, statul trebuie sa plateasca pensii care la randul lor trebuie sustinute de salariati, care mai mult de atat platesc si impozite.

Pe langa asta tarile dezvoltate, care deja privesc China ca pe o imensa piata de desfacere pentru produsele lor isi vor freca mainile de bucurie la auzul stirii asteia.

In conditiile astea, in care populatia oricum creste intr-un ritm mult prea rapid, probabil estimarile pentru epuizarea unora din resurse vor fi recalculate, bineinteles in mai rau.

Viitorul suna … a foamete :) Stirea pe larg aici.