Dezvoltare personala
De ceva timp incep sa se gaseasca si pe la noi prin librarii materiale de dezvoltare personala a.k.a. “self help”.
Bineinteles, am o parere si despre asta, ca despre orice altceva, dupa cum imi spunea cineva acum ceva timp 
Am citit cateva dintre ele, am ascultat si oaresce carti audio, ceva materiale pe net si am ajuns la concluzia ca sunt interesante unele dintre ele, dar exista si foarte mult spam.
Eu unul am observat cateva directii in care o iau materialele de genul asta:
- abordarea psihologica/sociologica, pornita de cei care au practicat psihologica clasica si acum merg intr-o directie alternativa. Un exemplu e cartea lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionala, care mi-a placut destul de mult
- abordarea filosofica, pornita din idei vechi, din religie sau spiritualitate, gen Osho
- abordarea americana poate nu e cel mai bun nume, dar e o abordare mai hiper-energizata, categorie unde pot aparea cele mai multe spam-uri, dupa parerea mea. Probabil pentru ca aici e si cel mai usor de patruns pentru un autor la inceput, nefiind nevoie de cunostinte la fel de vaste precum primele doua.
Dupa cum am citit intr-unul din comentariile de pe un post anterior, sunt de acord cu ideea ca poate fi utila lectura unor carti de genul asta, dar se poate ajunge foarte usor in extrema cealalta, unde majoritatea timpului e dedicat acestui tip de activitati.
Care e parerea voastra despre fenomenul asta? De ce credeti ca apeleaza oamenii din ce in ce mai mult la materiale de gen?
Don’t dream it’s over
E vineri 
There’s a battle ahead, many battles are lost
But you’ll never see the end of the road
While you’re traveling with me
Realitatea bate visul
Văzînd postul lui Razvan pe tema “Don’t dream, it’s over” şi pentru că vinerea am momente în care las romanticul din mine să-şi facă de cap am selectat câteva versuri ca să ne relaxăm împreună .
Oricum în cazul ăsta, realitatea bate visul . Enjoy!
| – Cobori în jos, luceafar blând, Alunecând pe-o raza, Patrunde-n casa si în gând Si viata-mi lumineaza! – O, esti frumos, cum numa-n vis Ma dor de crudul tau amor În vremea asta Catalin, Si-n treacat o cuprinse lin – Ce voi? As vrea sa nu mai stai – Dar nici nu stiu macar ce-mi ceri, |
– Daca nu stii, ti-as arata Din bob în bob amorul, Ci numai nu te mânia, Ci stai cu binisorul.Ea-l asculta pe copilas Uimita si distrasa, Si rusinos si dragalas, Mai nu vrea, mai se lasa, Si-i zise-ncet: – Înca de mic Dar un luceafar, rasarit Luceste cu-n amor nespus Hyperion vedea de sus Ea, îmbatata de amor, ridica ochii. Intelege. |
Retelirea
Sau networking, dar am incercat sa adaptez. Asadar Vishi propune un subiect de dezbatere interesant. Relatiile.
Cum devenim vizibili prin networking?
Stim deja cu totii ce inseamna networkingul si cum sa iti faci relatii, fie personale, fie profesionale. Nu conteaza neaparat numarul lor, ci mai ales calitatea oamenilor cu care iti construiesti o relatie.
Cei mai multi dintre noi suntem tentati sa mergem la numeroase evenimente, conferinte, lansari, petreceri si sa “culegem” cu disperare foarte multe carti de vizita sau date de contact. Dar cati dintre noi mergem mai departe de atat? Cati fac imediat follow up cu acele persoane? Cati se intalnesc ulterior pentru a se cunoaste mai bine si pentru a inchega mai bine relatia?
SAUDADE Y FADO
Un dans adus de navigatori din Africa secolului al XIX-lea? Sau transpunerea in muzica a tristetii celor care se aventurau departe de malurile prielnice ale Lusitaniei? Cu toate ca multi specialisti au emis serii continue de ipoteze, nimeni nu stie cu certitudine nici de unde a aparut si nici cand s-a “nascut” fado-ul portughez, singurul lucru cert fiind ca reprezinta cea mai veche forma de folk urban din lume.
Fado este un abandon al sufletului in muzica, definit in jurul ideii de saudade, despre care, portughezii sustin cu mandrie, ca nu ar avea echivalent in nici o limba a pamantului. Saudade – un zbor frant, o iluzie, o stare simultana de bine si rau, nostalgie sau pur si simplu o dragoste iremediabila pentru o himera, o sfidare a ratiunii concomintent cu o mangaiere a sufletului.
Sunetul muzicii fado este aproape inexplicabil, linia melodica parand deopotriva esoterica si barbara. Ca si cum ti-ar lasa impresia ca trebuie traita la nivelul fiecarei celule. Fado are un ritm ce se repeta recurent, dar care e diferit de fiecare data cand il asculti. Ca si cum de fiecare data ai in fata ochilor o himera distincta, intotdeauna sustinuta de o voce si doua chitare, din care una cu 12 corzi.
E mai mult decat cert faptul ca, multa vreme, Portugalia s-a identificat in lume cu sunetul aproape sfasietor al muzicii fado. Si cu versurile care, invariabil, povestesc despre moarte, destin, disperare, tristete, pierdere, tradare, iluzii, vise, trairi.
Istoric vorbind, fado a apartinut periferiei. Ca si tango-ul argentinian, s-a auzit mai intai pe strazile sarace din Lisabona si Porto, in taverne, bordeluri, frizerii sau pur si simplu pe strada.
Se spune ca nu oricine poate canta fado. Doar cei care au inima sfasiata de tristete, dor, tradare, doar cei care simt ruperea zborului si care nu pot sa-si inunde lumea cu uitare. Doar cei care pot sa transmita, sa exprime si sa traiasca saudade.
Ascultati Amalia Rodrigues si nu aveti cum sa nu intelegeti sensul cuvantului SAUDADE.
fotografia zilei
Lucruri care imi plac ..
cum ar fi citatul asta dintr-un discurs al lui Steve Jobs:
“Your time is limited, so don’t waste it living someone else’s life. Don’t be trapped by dogma — which is living with the results of other people’s thinking. Don’t let the noise of others’ opinions drown out your own inner voice. And most important, have the courage to follow your heart and intuition. They somehow already know what you truly want to become. Everything else is secondary.”
How Your Internal Map of Reality Creates Your Life
“You realize that you are not your feelings, you are not your thoughts, you are not your body, you are not the various cognitive processes that make up your map of reality, and you are not even the feeling or sensation of “I.”
If you’re not these things, then who are you?”
— Bill Harris, Centerpointe Research Institute
Puteti gasi tot articolul aici.
Interesant… astept pareri de la voi. Poate facem iarasi o discutie ca in postul cu schimbarea.
Za citi
Incep prin parerea mea despre oras: destul de nociv pentru sanatatea fizica si psihica, Bucurestiul se schimba. Aglomeratia binecunoscuta e cauzata de numarul de masini, de drumuri, dar si de oameni. Parca in Bucuresti lumea e mai rea, mai indisciplinata, mai haotica.
Imbunatatiri se zaresc la orizont, mai ales cu perioada electorala, acum trebuie sa se mai si concretizeze.
Nivelul de spatii verzi a scazut, orasul fiind acum la coada clasamentului european la capitolul asta. Poluarea nu e nici ea neglijabila.
Proiectele de imbunatatire abunda. Doar pe hartie deocamdata.
Cum vezi tu Bucurestiul?
Later edit: Ca tot mentionam promisiunile – link aici
the wind
super reclama. uitati-va pana la capat si apoi mai priviti odata de la inceput.
| Posted in Filosofie de buzunar | 22 Comments »